Iubite...

Iubite...

De-ai stii ca
Te caut,
Ti-ai deschide
Sufletul de piatra

Si de falsificator
De inimi,inainte
Ca eu sa
Te-ntalnesc ?

Ai incepe
A ma afla
Si,deslusi din
Noianul fabulos

Al frumusetii feminine ?...
...........................................
Atunci,
As vrea, si chiar
Te rog, a sta
Cateva clipe

Cu tine, in
Singuratatea ta...
Incepe a-ti dori
Atingerea mea,

Saruturile lungi
Si zgomotele
Mele cristaline,
Izvorate din

Rasurile mele
Prelungi si line,
Ce leaga
Se pare,

Intre noi
Punti trainice
Din lemn,zidite-n
Piatra, si cusute

Din canepa
Cea mai aleasa.
.............................
Nu m-arunca
Cum faceai odata,
In abisul disperarii.
Intinde-mi franghiile

Sufletului tau,
Mai puternice
Ca niciodata.
Si, mai deschide-mi

Izvorul cunoasterii
Catre Divinitatea
Substantei tale :
Dragostea sorbita

Cu nesat, din
Potirul Vietii,
Al unei perechi
Pastorale.

Iubite,te afli
La trecerea puntii...
Va rezista
Sa ma-ntalnesti

Sau, se va
Rupe toata ?...
..........................
Oricum ar fi,
Nu te grabi.

Ia-o incet.
Caci, ai sa stii
Cand ochii mei
Cu ai tai ochi

S-or intalni.