luni, 17 martie 2008

Dragoste neconditionata...

Dragoste neconditionata...

Fata de Insine
Fiinta Noastra
Umana, oare
O simtim ?
Ce inseamna
Oare, ‘a iubi
neconditionat ?’

Daca ne-am intreba
De atatea ori,
De nenumarate ori,
De Infinite ‘ori’
Ce simtim, cand
Gandim si pronuntam
Ca vrem si cautam

Neincetat ‘Dragostea
Neconditionata’ a
Fiintei Noastre
Conditionate de
Paradigmele noastre
Aratate si traite
In ‘combinatii de


feluri si moduri’,
Care mai de care
Mai interesante,
Palpitante, sau
Poate, chiar
Pline de viata,
Constiinta, sau

Pur si simplu
Lipsite de orice
‘Cred ca cel
mai bine-ar fi
Sa faci ceea
Ce simti.
Cred ca cel mai

Bine-ar fi
Sa fii ceea
Ce esti’.
Atatea sfaturi...
Din trairi
Acumulate din
‘En’indivizi

Prin care intr-o
Buna zi,te-ai
Numara si tu,
Chiar printre ei...
Si, stai poate,
Sa te-ntrebi :
‘Cat de complicata

E mintea umana,
Caci o lume-ntreaga
Nu i-ar da de capat
Sa afle ce-ar
Fi in substanta ei
Neomeneasca’...
Cum bine zic

Inteleptii :
Poate un tata,
Candva,spus-a
Aceste ganduri :
‘-Cugetati la sansa
Vietii, care vi s-a
Dat sa o aflati,

Caci,in Adancurile
Cele mai zgomotoase
Si incerte ale Sfarsitului
Se afla Mineralele
Vietii’..Adica,
Incercati sa
Intelegeti fiecare


Voce-a sufletului
Cand va indeamna
Sa iubiti
Neincetat,chiar
Neconditionat.
Vinovati sunt destui,
Si Nevinovati,

Prea putini...
Si,oare,daca
Am incerca
Sa vrem
Sa vedem lumea
Asa cum este Ea,
Ce s-ar putea intampla ?

Fiecare e liber
Sa-si simta
Raspunsul...
Caci, candva
L-a trait...
Nimic si totul...
Dar,cel mai bine-ar
Fi ca raspunsul
Sa-l aflati
Chiar in voi.

duminică, 2 martie 2008

Mankinds' Feelings


Feelings… Silent beauties

My feelings,
In my days of sorrows,
In my days of peace,
In my days of pure beauty.
And even in my days
Of silent tears,
I wonder:
“-Who are YOU?
Which are your aims
Into my life,
And ABOVE ALL,
Which SAINT MIRACLE
Hold (you), and then
Release you
Like a lightning
Into my heart?”
I feel like,
As going deep to
your HEART,
Hoping to find
The reason for which
I am hosting you
So dearly
Into myself heart.
Only that,
As far as I rich,
I stop once in a while
And I am whispering:
“-Does it matter
To find THE ANSWER?
To lacerate your kindness
More, just because
You had a great joy
Of choosing ME
To be born and unlish
YOUR MIRACLE IN ME?...”
Does not matter
The answer seeked,
Maybe, in a foolish
Game of my sorrows.
Because,
To all of you
I say,with a deep
Shyness in my smile:
“-You are indeed,
The beauty of ME;
Part of my endless nights
Of my sober heart.
You all,give me hope
In the nature of
The simple things.
Because, your
Kindness and believes
Create confidence
In words,
In thinking
Profoundness,
And in endless
Feelings,
Love.
And maybe,
All I am striving after
Is only ME.